Sforaitul

Sforaitul 

este sunetul ragusit sau dur ce apare in timpul somnului datorita vibratiei excesive a palatului moale, in special a luetei – “omulet” – ca urmare a respiratiei orale, fapt accentuat si de o obstructie cronica a foselor nazale. Sforaitul poate indica uneori o problema serioasa de sanatate. Obstructia nazala cronica impreuna cu alergia nazala accentueaza sforaitul.

Cat de frecvent e Sforaitul ?

Sforaitul este o conditie comuna ce afecteaza 30% din populatia adulta, 25% dintre barbati si 5% dintre femeile cu varste intre 30 si 35 de ani. Procentul creste la 50% dintre barbati si 30% dintre femeile cu varsta peste 45 de ani.
Sforaitul perturba frecvent si uneori grav viata de cuplu.

De ce Sforaim?

Sforaitul apare din cauza unor factori multipli ce pot include o obstructie nazala cronica impreuna cu modificari la nivelul palatului moale unde de obicei apare un  flux de aer turbulent cu vibratia excesiva a luetei (foto). 
Hipertrofia (marirea de volum) a luetei  se poate asocia cu prolapsul valului palatin datorat unei musculaturi mai relaxate.
Factorii care contribuie la aparitia sforaitului:

Sexul masculin

La barbati Sforaitul sau aparitia Apneei de somn sunt mai frecvente comparativ cu femeile.

Obstructia nazala

Congestia nazala poate fi cauzata de o Alergie, o Rinita Cronica, o Deviatie de sept nazal sau de Polipii nazali. Poate contribui de asemenea si conformatia externa a nasului cu aplatizarea cartilajelor nazale de la nivelul lobului nazal, asa numita Insuficienta alara.

Despre obstructia nazala

Obstructia nazala = blocaj nazal = congestia nazala

reprezinta senzatia de respiratie dificila pe nas. Poate fi usoara/moderata sau severa si sa afecteze una sau ambele fose nazale. Cel mai frecvent obstructia nazala este bilaterala.
Cauzele cele mai frecvente de congestie nazala in relatie cu sforaitul sunt:

Hipertrofia cornetelor nazale

Marirea de volum a cornetelor nazale in special inferioare pe fondul unei rinite cronice fie de cauza alergica sau nonalergica.
Cea mai frecventa cauza pe plan mondial o reprezinta:

Rinita alergica

Reprezinta o problema globala de sanatate afectand aproximativ 10 -25% din populatia globului, in Europa incidenta rinitei fiind intre 17-29% . Rinita alergica altereaza calitatea vietii, performantele scolare si productivitatea la locul de munca implicand costuri uriase pentru sistemele de sanatate in tratamentele cu antihistaminice si spray-urile corticosteroide intranazale.
Congestia nazala cronica din rinita alergica si care nu cedeaza la tratament medical are acum ca si alternativa de tratament minim invaziv.

Deviatia de sept nazal

Reprezinta o cauza freventa de obstructie nazala unilaterala si presupune o deviere anormala a septului cartilaginos si/sau osos. Necesita in functie de gradul de deviere a septului nazal evaluat endoscopic si de simptomele relatate de  pacient tratament chirurgical.

Polipoza nazala

Polipii de la nivelul foselor nazale reprezinta o cauza relativ frecventa de obstructie nazala bilaterala, in Europa aproximativ 5% din populatie sufera de aceasta boala, sexul masculin este mai afectat precum si persoanele alergice. Poate agrava evolutia unui Astm Bronsic existent si accentueaza sforaitul fara un tratament adecvat.

Copii – cauza cea mai frecventa de obstructie nazala si respiratie pe gura o reprezinta vegetatile adenoide “Polipii”. Pot determina sforait nocturn si uneori chiar un Sindrom de Apnee in somn.

Rinita medicamentoasa (dependenta de picaturi nazale)

Determina marirea de volum a cornetelor nazale inferioare si modificari cronice ale mucoasei nazale cu aparitia unei obstructii nazale importante.

Alte boli rinosinusale

Evidentierea unei alte patologii rinosinusale prin examen Endoscopic nazal sau in urma unui examen CT (Computer Tomograf) sau RMN (Rezonanata Magnetica Nucleara) si care poate fi determinata de diferite variante anatomice a structurilor intranasale.

Anatomia cavitatii bucale

Prolapsul palatului moale sau o alungire a luetei pot determina o ingustare a caii repiratorii superioare cu aparitia unui flux de aer turbulent. Amigdalele palatine sau o baza a limbii marite de volum pot crea de asemenea un blocaj respirator superior.

Excesul in greutate

Grasimea depusa la nivel cervical (gat) poate ingusta calea respiratorie superioara cu un efort suplimentar de a respira.

Consumul de Alcool

Relaxarea exagerata a musculaturii gatului datorita consumului de alcool inainte de a dormi.

Gradele Sforaitului

1 – Sforait Ocazional

in relatie cu pozitia de somn, ingestia de alcool si oboseala.

2 – Sforait Habitual

in relatie cu rezistenta crescuta pe caile respiratorii superioare (Nas & Gura) sau cu Sindromul usor de Apnee in Somn (OSA).

3 – Sforait Sever

in relatia cu lipsa acuta de aer in somn sau cu OSA moderat/severa.

Simptome

Sforaitul este o problema care poate crea pe termen lung consecinte medicale si sociale serioase. Soti, parteneri sau alte persoane din casa pot suferi de lipsa cronica a somnului, fapt ce conduce la oboseala pe parcursul zilei, stari de rau si lipsa de armonie maritala.
Sforaitul poate deveni o problema si in timpul calatorilor de afaceri sau in vacante – de aici ia nastere  frica sforaitorului de a nu deranja alte persoane prin zgomotul produs de propiul sforait.

Zgomotului din sforait i se mai pot adauga:

• Dificultati de concentrare
• Gat uscat
• Somnolenta excesiva in timpul zilei
• Probleme in cuplu
• Cresterea tensiunii arteriale
• Batai neregulate a inimii
• Lipsa de aer in timpul somnului

Consultati urgent un Specialist ORL in somnologie daca:

• sforaitul dvs.este puternic si va deranjeaza partenerul
• sforaitul va trezeste prin episoade repetate de sufocare (lipsa acuta de aer).

Copilul dumneavoastra sforaie?

Consultati un Specialist ORL si un Specialist Pediatru. Sforaitul la copil este determinat de marirea in volum a amigdalelor palatine si mai frecvent a celei faringiene (“Polipii copilului”).
Examinarea endoscopica urmata de un tratament adecvat va avea un efect pozitiv asupra somnului copilului dvs.

Complicatii. Sforaitul, un pericol real?

Sforaitul habitual poate fi mai mult decat o simpla bataie de cap. Studii recente au evidentiat faptul ca sforaitul habitual cu sau fara aparitia Sindromului de Apnee in Somn poate creste riscul de hipertensiune arteriala sau accident vascular cerebral.

Sforaitul poate provoca:

• Probleme in relatia de cuplu
• Dificultate de concentrare
• Risc crescut de accidente rutiere datorita lipsei de somn
• Cresterea riscului de a avea probleme de comportament, Sindromul de Deficit de Atentie/Hiperreactivitate (ADHD) la copii cu Sindrom de Apnee de Somn.

Sforaitul are nevoie de un diagnostic si un tratament adecvat.

Cum tratam Sforaitul ?

Stilul de viata poate fi schimbat in cazul unui sforait ocazional sau usor prin:

• Evitarea alcoolului sau fumatului inainte de culcare.
• Dieta echilibrata si exercitii fizice zilnice care pot reduce greutatea corporala. Diminuarea excesului de grasime din zona gatului poate reduce rezistenta cailor aeriene superioare cu o imbunatatire a fluxului de aer. Principile de baza spre o slabire corecta in greutate constau in dezvoltarea unor obiceiuri sanatoase de viata si o dieta echilibrata.
• Schimbarea pozitiei de somn poate evita presiunea generata de limba, in pozitia de somn pe spate.

Tratamentul Congestiei nazale datorita rinitei cronice sau rinitei alergice cronice, cu sau fara polipi nazali, prin Radiofrecventa Minim Invaziva de reducere a cornetelor nazale.

Ce este Apneea de Somn?

Sindromul de Apnee in Somn (OSA) face parte impreuna cu Sforaitul din Tulburarile de Respiratie ale Somnului (SRBD)  si reprezinta o tulburare de somn de care nici nu realizati ca suferiti, caracterizata de episoade cu hipoxie, stress cardiovascular si intreruperi ale somnului.
Se estimeaza prezenta OSA intr-un procent de 2-4% la barbatii si femeile de varsta medie. OSA netratata independenta de alti factori se manifesta  in principal prin somnolenta diurma excesiva si  poate determina hipertensiune arteriala cu incidente cardiovasculare si aparitia unor accidente cerebrale vasculare.

Factorii predispozanti pentru OSA sunt:

• Obezitatea
• Sexul masculin
• Drogurile sedative
• Consumul de alcool
• Fumatul

Sindromul de Apnee in Somn – 3 grade:

Usor – intre 5 – 15 episoade apnee/ora

Moderat – intre 15 – 30 episoade apnee/ora

Sever – peste 30 episoade apnee/ora

Diagnosticul Apneei de Somn?

Prin combinarea scorului obtinut cu ajutorul  scalei Epworth si efectuarea unui Studiu de Somn (Polisomnografie).

Simptome

• Sforait zgomotos
• Somnolenta excesiva pe durata zilei
• Episoade nocturne de respiratie neregulata, perioade cu lipsa de aer
• Durere de cap dimineata
• Episoade repetare de trezire din somn
• Diminuarea libidoului si probleme de cuplu
• Cresterea tensiunii arteriale
• Risc crescut de atacuri cardiace sau accident cerebral vascular

Sindromul de Apnee in Somn are efecte asupra somnului cu somnolenta diurna exagerata ce are consecinte importante asupra capacitatii de concentrate la locul de munca.

Tratamentul Apneei de Somn

CPAP-ul (Presiunea Respiratorie  Pozitiva Continua) reprezinta tratamentul standard a Sindromului de Apnee in Somn. Acest tratament elimina obstructia faringiana, dar doar 50-80% dintre pacienti accepta inital ventilatia nazala si doar 17-71%  tratamentul pe termen lung. Datorita acestor lucruri se reduce eficenta tratamentului cu CPAP si pacientii cauta solutii de tratament alternative.
Sunt folosite diferite tratamente pentru OSA dar depind insa de severitatea apneei. Apneea usoare: se incepe prin schimbarea stilului de viata cu scaderea in greutate, reducerea consumului de alcool, a sedativelor si a somniferelor.

Tratamentul chirurgical – apneea usoara

• Minim Invazive ca si Radiofrecventa (RFA) in anestezie locala.
• Invazive – Uvulopalatofaringoplastia (UPPP) in anestezie generala, ce poate determina in timp o stenoza faringiana sau o insuficienta nasofaringiana (cu refluarea alimentelor pe nas).

Pacientii cu apnee moderat – severa vor necesita un tratament cu presiune pozitiva continua pe caile respiratorii (CPAP). Pacientul va fi nevoit sa poarte o masca cuplata la un aparat care produce un flux de aer continuu.Presiunea pozitiva a aerului mentine caile respiratorii superioare deschise si previne obstructia pe parcursul noptii.